Dupa dezbaterea nationala de la Cotroceni, printre putinele rezultate concrete a fost si aparitia unui minim consens in unul dintre cele mai spinoase subiecte ale politicii interne. Este vorba, bineinteles, despre problema proprietatii. Taierea acestui adevarat nod gordian ar putea duce, printr-o ferma garantare a proprietatii, la sporirea credibilitatii externe Romaniei, atit de stirbite in ultimii ani. Marea problema a guvernarilor post-decembriste, cea a proprietatii, problema care nu s-a putut rezolva pe parcursul a aproape zece ani, pare ca se indreapta spre un mult asteptat final. Romania ar putea rezolva, in sfirsit, aceasta problema daca principalele partide politice isi mentin disponibilitatea in acest sens, afisata la dezbaterea publica de la Cotroceni. Tara noastra ar urma astfel exempul a aproape tuturor celorlalte state foste comuniste, care au procedat similar dupa 1989. Realizarea unui consens in problema proprietatii este, de altfel, singurul rezultat concret al dezbaterii publice, desi reuniunea avea ca scop declarat gasirea unor solutii imediate pentru iesirea din criza eonomica. Aparent, acordul dintre PD si PNTCD in privinta problemei proprietatii este urmarea mesei rotunde organizate de Emil Constantinescu, dar este posibil ca determinanta pentru aceasta intelegeri sa fi fost presiunea externa. Ne gasim in fata unei probleme cu mai multe variabile care se interconditioneaza. Acordul PSAL, incheiat cu Banca Mondiala si care se refera la privatizare, nu mai poate fi realizat fara incheierea acordului ASAL, care are in vedere restructurarea agriculturii. La rindul sau, ASAL prevede privatizarea fostelor IAS, care nu se poate face fara clarificarea chestiunilor legate de terenurile retrocedabile. In plus, odata cu avansarea procesului de privatizare, se va trece probabil la vinzarea unor intreprinderi nationalizate in 1948 de catre stat. Dar este dif