Comedia limbajului
Mihail Gălătanu s-a înfătisat de la debut ca un "poliglot în limba română" (pentru a folosi o inspirată sintagmă prin care Nichita Stănescu s-a definit pe sine). Prima sa carte, Stiri despre mine, apărută în 1987 la Editura Litera, contine versuri scrise la 17-18 ani si echivalează cu o demonstratie de virtuozitate stilistică. Pentru tânărul poet, dictionarul limbii române este o vioară Stradivarius, la care poate interpreta si săltărete cântece populare, si marsuri solemne, si imnuri religioase. În toate ipostazele el se ridică la o înăltime artistică la care putini alti poeti au ajuns înaintea lui:
"Dumitrită, Dumitrită/ strugur smead, zbicită vită/ basm de nea în lubenită/ Dumitrită, Dumitrită.// Tu într-una te-nsuvită/ grâu incendiind cosită/ drac intrat în mucenită/ Dumitrită, Dumitrită." (Litanie IV);
"Nu stii că Domnul Mâine va să-ti zgârcească nurii/ Si umerii de măr - cumpănă dreaptă -/ Are ca să ti-i svânte mandibula securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Si felceri roscovani au să-ti disece sânii/ Să afle ce pelagră ti-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta si câinii,/ Un enfizem ca roza îti ghimpui-va gura..." (Cântec de dric);
"si poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ si când aici va fi aiurea// corăbii albe craniile noastre/ orbite vide vântul ia la prova/ asa ca niste vele mari, albastre/ si totusi plutim spre Moldova" (Moldova).
Anii au trecut... Adolescentul care părea atins de geniu si-a luat o diplomă de inginer, a părăsit Galatiul natal si s-a stabilit în Bucuresti, unde lucrează în prezent la revista Capital. A mai publicat poeme - în reviste si în cărti -, poeme frumoase, unele admirabile, dar n-a mai atins starea de gratie din adolescentă.
Volumul recent apăru
