Confederatiile sindicale se pregatesc sa demonstreze, poimiine, printr-o greva de avertisment de doua ore, ca succesul mitingurilor de protest din 24 martie - care au scos in strada peste 200.000 de oameni - nu a fost o intimplare. Misiunea lor este, de asta data, mult mai dificila, pentru ca, spre deosebire de organizarea unui protest de strada, o greva presupune parcurgerea etapelor legale ale unui conflict de munca pentru care nu s-au gasit solutii. In plus, actiunea are impact doar daca se desfasoara in acele unitati in care exista activitate, nu unde lipsa productiei sau blocajul financiar genereaza, independent de vointa salariatilor, greva pe termen nelimitat. Conform Legii conflictelor de munca, o greva poate fi declansata numai daca exista un conflict intre sindicate si administratia unei intreprinderi sau patronat, declansat din cauze imputabile administratiei. Cu alte cuvinte, nu pot fi deschise actiuni care urmaresc aprobarea sau modificarea unei legi, ci doar din motive salariale sau legate de conditiile de munca. Odata deschis conflictul, trebuie ca sindicatele sa aiba cel putin doua runde de negocieri esuate, inainte ca salariatii sa declanseze greva de avertisment de doua ore. Ele nu pot modifica, pina la finalul litigiului, lista de revendicari, pentru ca acest lucru duce la deschiderea unui nou conflict si la reluarea intregii proceduri de declansare a grevei. Cele mai multe dintre federatiile sindicale si-au anuntat participarea la actiune, dupa ce au declansat conflictele de munca. Liderii celor patru confederatii au ezitat sa anunte o cifra globala a participantilor, dar spun ca 70-80 la suta din sindicatele membre, care reunesc aproape patru milioane de oameni, au deschise conflicte de munca, ajunse in faza grevei de avertisment. Profesorii si cadrele medicale pot declansa chiar greva generala, pentru ca federatiile sindicale din cele doua ramur