Criza Iugoslava Si Romania. - in interpretarea istoricilor -. Intrebarile revistei "Formula As".

1. Cum apreciati pozitia Romaniei in contextul balcanic creat de razboiul din Iugoslavia? Considerati atitudinea presedintiei si a guvernului oportuna?

2. Noua troica Serbia-Rusia-Belarus reprezinta pentru Romania un pericol?

3. Problema rediscutarii granitelor europene trebuie luata in serios?

Florin Constantiniu -

Institutul de istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti

"La catastrofala situatie interna, guvernantii nostri adauga o monumentala gafa de politica externa. Vai de noi!"

1 Dupa opinia mea, Romania a ratat sansa de a fi un mediator in criza iugoslava, inainte ca ea sa fi evoluat in actuala faza atat de distructiva si de sangeroasa. Factorii de decizie in sfera politicii noastre externe au ramas fideli orientarii - pe cat de gresite, pe atat de daunatoare Romaniei - din 1997, orientare ce poate fi rezumata astfel: a face orice, pentru a castiga bunavointa Nato - in vederea admiterii in Alianta Nord-Atlantica - fie si cu pretul sacrificarii interesului national. Din aceasta conceptie a pornit apelul presedintelui Emil Constantinescu, cerandu-le romanilor sa faca un "sacrificiu istoric" si sa accepte recunoasterea stapanirii Kievului asupra unor teritorii romanesti, care nu au apartinut niciodata Ucrainei. Sua nu cerusera Romaniei incheierea tratatului cu Ucraina; a fost o supralicitare din partea autoritatilor de la Bucuresti, dovedita - in final - fara folos: am facut Ucrainei un cadou nesperat de Kiev, dar nu am intrat in Nato. In loc sa traga concluziile ce se impuneau, factorii de decizie de la Bucuresti au pastrat aceeasi orientare - acceptarea fara murmur a hotararilor Aliantei Nord-Atlantice, mai exact ale Sua (caci, asa cum spunea Bismarck, in orice alianta exista un cal si un calaret, iar in Nato, c