Articolul următor a fost scris în 1954, si a apărut în acelasi an, în Gazeta literară, acceptat si tipărit imediat de Paul Georgescu. Atunci îl cunoscusem întîia oară pe reputatul critic. Textul i-a plăcut si a stîrnit vîlvă în epocă. Astăzi îl consider cea dintîi încercare a mea de proză. Era vorba de un romancier foarte talentat si foarte puternic, un dandy al vremii, provocînd cu vestimentatia sa extravagantă masele cenusii ale comunismului. Un amănunt de istorie literară se cuvine consemnat: citind articolul de mai jos, eroul, marele romancier din anii cincizeci, care era si directorul unei importante edituri, mi-a rupt, furios, un biet contract de traducere. Mentionez aceasta pentru istoria literară. Marele scriitor trăieste în occident. În ultimul său an de presedintie, Ion Iliescu l-a invitat să-si revadă tara natală.
Între timp, am avut cu Domnia-sa un schimb amabil de scrisori, fără a ne întîlni, totusi.
Pretuindu-l ca întotdeauna, pentru operele sale, mă văd obligat, cu regret, astăzi, în 1999, să reproduc la rubrica mea obisnuită pamfletul de pe timpuri, silit tot de ratiunile de istorie literară pomenite.
Iată însemnarea:
L'Incroyable
Moftangiul i-am spune pe româneste. Filfizonul... Oricît ne-am strădui să-i găsim un echivalent, caracterul ne scapă. Nu-i de pe la noi. Nu ni se potriveste. Nu e, într-un cuvînt, autohton. El vine direct din apus, de la Paris, de prin jurul anului 1797. Si nu cu ifosele bucurestene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conasului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin miscarea nărăvasă a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morga celei mai depline autenticităti. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul său original, marque deposée.
Regalist înf
