Eradicarea fenomenului muncii la negru nu are inca la baza o legislatie eficienta Tensiunile de pe piata locala a fortei de munca generate de insuficienta si reducerea continua a locurilor de munca vacante precum si cresterea numarului de persoane care isi ofera capacitatile si abilitatile fizice si psihice de a munci, determina tot mai multe persoanele aflate in situatii critice sa accepte un loc de munca la negru. Lipsa banilor necesari pentru intretinerea proprie sau pentru sustinerea familiei, in conditiile in care posibilitatile imediate de angajare lipsesc, ii constring pe cei care accepta un loc de munca de pe piata la negru sa nu tina cont de riscurile la care se expun. Astfel, cei care muncesc fara contract de munca sau conventie civila nu beneficiaza de protectia sociala de care se bucura o persoana angajata, respectiv asistenta de sanatate gratuita, vechime in munca, asistenta in caz de accidente. Neexistind nici o clauza privind ocrotirea impotriva producerii unor riscuri, persoanele care muncesc la negru nu beneficiaza de pensie de invaliditate in conditiile in care si-au pierdut capacitatea de a munci, iar copii nu au dreptul la pensie de mostenitor in cazul producerii unor decese ale parintilor pe perioada desfasurarii procesului de munca. Desi fenomenul exista si pare sa fi luat amploare in ultimul timp, cind tot mai multe persoane sint in cautarea unui loc de munca, nu exista posibilitati concrete de masurare a acestuia. Nicolae Hanceriuc, director al Camerei de Munca Suceava, ne-a precizat ca, dintre cei 19.900 de agenti economici inscrisi la Camera de Comert si Industrie, doar 8.874 sint cuprinsi in evidentele Camerei de Munca, ceea ce reprezinta aproximativ 44% dintre agentii economici ai judetului. Daca se considera ca, dintre cei 11.026 de agenti economici neinscrisi la Camera de Munca, 20% nu mai desfasoara nici un fel de activitate (peste 2.00