Astfel numesc localnicii de pe Valea Valsanului, ca si cei de pe vaile invecinate, sarbatoarea "Izvorul Tamaduirii", celebrata de toti crestinii ortodocsi, in fiecare an, pe data de 16 aprilie.
Explicatia acestei denumiri vine dintr-o traditie foarte veche, mai putin cunoscuta in restul tarii, conform careia "Izvorul Tamaduirii" cade, intotdeauna, intr-o zi de vineri. In zona deluroasa din nordul judetului Arges exista un izvor cu puteri vindecatoare, ce a consacrat prestigiul sfant al zilei de vineri in Calendarul crestin romanesc
Oameni si locuri
Pe soseaua care urca de la Pitesti spre Curtea de Arges se deschid mai multe ramificatii de drumuri ce duc spre peretele sudic al Muntilor Fagarasi: vai taiate de ape repezi, ce-si au obarsia in hornurile de piatra. Intre ele se afla si Valea Valsanului, udata de raul cu acelasi nume, ce izvoraste din masivul Iezer-Papusa, ale carui creste inca inzapezite albesc orizontul spre nord. Dealuri plapande marginesc valea inundata de lumina copacilor infloriti. Satele si catunele se insiruie domol, intr-o serpuire ce insoteste urcusul necontenit al soselei. Din mersul masinii, casele par sa se roteasca dupa soare, iar pajistile misuna de tarani iesiti sa coseasca "iarba mieilor". Abia a trecut Pastele ortodox si urmele sarbatorii se mai zaresc prin curtile cu garduri vopsite proaspat. Ici, colo, cate o tufa de liliac s-a pripit sa infloreasca, inmiresmand aerul curat.
In comuna Musetesti, chiar langa Muzeul Satului, in centru, porneste un drumeag neasfaltat, ce se lungeste cativa kilometri pe o vale ingusta ca un fir de ata, pe care curge paraul Robaia, ce a dat numele unui catun si a manastirii aflate la capatul vaii, drept in fata muntilor. Satenii se indreapta, in palcuri, catre schit, facand cate un scurt popas pe iarba grasa de la marginea drumului. Femeile poarta broboade, iar ba
