În Mitul si literatura, Silviu Angelescu urmăreste efectele întâlnirii literaturii culte cu mitul sau, în termeni blagieni, relatia dintre cultura majoră si cultura minoră: "Rostul acestor pagini ar fi tocmai acela de a ilustra aspectele unei relatii pe care cultura majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai diverse, cu o valoare ce apartine culturii minore - mitul."

Pentru a stabili "ce-i datorează literatura mitului", autorul propune o schemă de analiză care ar trebui să urmărească: efectele pătrunderii mitului în sistemul literaturii, antrenarea mitului în procesul literaturii si implicatiile mitului în opera unui scriitor. Termenii "sistem" si "proces" atasati literaturii sunt termeni-cheie în studiul lui Silviu Angelescu. Diferenta dintre ei permite, de exemplu, reluarea teoriilor lui Tzvetan Todorov despre fantastic, fabulos si straniu, într-un capitol special. Todorov opera cu ajutorul celor trei categorii o clasificare în interiorul sistemului literaturii, exemplificând cu texte literare "de oriunde si de oricând". Silviu Angelescu aplică aceste trei concepte, păstrînd caracteristicile stabilite de Todorov în procesul literaturii, "în cazul special al raportului în care intră cu mitul". Adică, fabulosul ar coincide cu o primă etapă a raportului mit-literatură, atunci cînd există o preeminentă a supranaturalului, în Iliada, de exemplu; fantasticul ar corespunde unei a doua etape, în care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvela lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapa a treia în care semnificatia mitică e negată de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevantă pentru trecerea de la cultura traditională la cultura modernă, generează o serie de tr