Cele mai multe sinucideri din ultimul deceniu, in Romania, s-au inregistrat in 1998, releva datele statistice ale Institutului National de Medicina Legala. Pentru specialisti, in afara de cifre, exista insa si numeroase anomalii, deoarece nici metodele folosite de cei care isi pun capat vietii si nici raportul dintre barbatii si femeile care se sinucid nu sint aceleasi ca in statele occidentale. Datele statistice, seci, spun ca in 1998 s-au inregistrat in intreaga tara 3.660 sinucideri, ceea ce reprezinta o crestere impresionanta, cu 6,4% fata de 1997 si cu 24,8% fata de 1996 (3.474 cazuri in 1997, 2.933 cazuri in 1996). Analizind incidenta regionala a sinuciderilor, raportata la o suta de mii de locuitori (media nationala fiind de 14,6 sinucideri/100.000 locuitori/an) s-a constatat ca exista zone cu o incidenta inexplicabil de mare a sinuciderilor in Salaj - 37 de cazuri, Harghita - 36 cazuri, Teleorman - 33,3 cazuri, Covasna - 29,62 cazuri, Olt si Tulcea cu 25 cazuri/100.000 locuitori/an. In alte zone ale tarii, incidenta sinuciderilor este mult sub media nationala: Constanta - 3,6 cazuri, Prahova - 6 cazuri, Vaslui - 6,7 cazuri, Vrancea - 6,85 cazuri/100.000 locuitori/an. Specialistii Institutului de Medicina Legala au analizat dinamica sinuciderilor din perioada 1986-1989, comparativ cu anii de dupa 1990, si au stabilit ca deteriorarea rapida, progresiva, a climatului social, economic si politic in Romania este direct proprotionala cu numarul celor care-si pun capat zilelor. Anul 1990 marcheaza, din punctul de vedere al numarului de sinucideri, o scadere marcanta raportat la anii precedenti (186 de cazuri), lucru explicabil prin ambianta euforica, optimista, caracteristica primelor luni care au urmat revolutiei. Dupa 1990 se observa o crestere a numarului sinuciderilor, la inceput lenta (196 cazuri in 1991), apoi capatind valori explozive (296 in 1992 si 335 in 1