"Un Lar al sufletului meu"

În APOSTROF nr. 4, Ion Bălu continuă publicarea documentelor referitoare la Lucian Blaga provenite din Arhiva S.R.I.si despre care aflăm că fac obiectul unei cărti în curs de aparitie la admirabila editură a revistei (toate titlurile apărute acolo sînt de rîvnit). Noul segment din Dosarul Blaga e completat cu explicatii si fragmente de scrisori oferite de Dorli Blaga-Bugnariu. Ea e implicată împreună cu Ion Bălu în editarea volumului din colectia "Scrinul negru", ce va avea precis parte de aceleasi vii comentarii ca si Procesul "tovarăsului Camil" si Scrisori către bunul Dumnezeu de I.D. Sîrbu. De fapt, aceste cărti se leagă, se completează si explică elocvent generatiilor noi ce a însemnat si cum a functionat sistemul comunist. Cît de urît a fost. Securitatea, din ordin superior de partid, căuta cu tot dinadinsul motive pentru a-l aresta pe Lucian Blaga si a-l constrînge să servească propagandei comuniste. În acest scop îl supraveghea permanent (din 1946 si pînă la moarte), îi aresta si supunea la interogatorii cunostintele, îi înregistra convorbirile telefonice, infiltra informatori în anturajul lui etc. Dorli Blaga povesteste că i s-au arătat doar două dosare (desi e evident că există mai multe). În primul, a găsit si o declaratie olografă a lui Zaharia Stancu, din februarie 1949, "o ăcondamnareă a lui Blaga la tăcere si interdictie - poezia, teatrul, filosofia". Al doilea dosar, voluminos, din 1956-57, i-a rezervat si o tristă surpriză. Printre cei patru agenti angajati să-l supravegheze pe tatăl ei era si o femeie, ale cărei note informative "erau asezonate cu un ton de bîrfă si venin". Întîmplător, a aflat cine era informatoarea plătită: "Nu îi spun numele acum, dar eu am fost siderată. Într-adevăr, despre tatăl ei Blaga a scris foarte frumos în Hronic, era prietenă cu familia primului meu sot si circula în t