"Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate si entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (initiativa anchetei i-a apartinut redactorului-sef adjunct, Mihnea Mărută). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît ancheta respectivă reflectă mituri, clisee si destule curiozităti în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi.
Au fost solicitate 100 de personalităti din toată tara (40 de scriitori, 8 politologi si ziaristi, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîtiva artisti plastici si muzicieni, un actor, 3 lingvisti si o serie de academicieni, majoritatea oameni de stiintă) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalităti, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succintă panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, ÎPSS Bartolomeu, Nicolae Breban, Mircea Martin, Stefan Augustin Doinas, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Cristian Mandeal, Solomon Marcus, Andrei Marga, Stelian Tănase, Vladimir Tismăneanu, Sorin Dumitrescu, Dinu C. Giurescu, H.-R. Patapievici, Dan Pavel, Mircea Cărtărescu, Florin Piersic, Harry Tavitian, Johnny Răducanu. Un alt risc al anchetei era chiar acela al temei, usor de calificat drept demagogică, gen "Cîntarea României" sau "Noi sîntem români".
Ancheta nu solicita o singură nominalizare pentru românii mileniului si al secolului, ci avea în vedere trei nume la fiecare categorie. Initial, au fost cerute si explicatii din partea "anchetatilor", care să le justifice optiunea, dar, treptat, s-a renuntat la acestea, dat fiind că o parte dintre cei solicitati resimteau ancheta ca pe o pisălogeală, da
