Dind dovada de acel pragmatism feroce care l-a facut sa ajunga acolo unde este, Gheorghe Nichita, directorul RAJAC, a fost la un pas de a-si impune deja celebra taxa pe canalizare fara ca nimeni sa-si dea seama cind si cum s-a intimplat. Nichita a lovit din scurt, incercind un K.O. in prima repriza, chiar inainte ca publicul sa apuce sa se aseze pe scaune. Scoala lui Nichita in astfel de momente e demna de toata admiratia. Intentia de instituire a taxei a fost anuntata discret, cu zimbetul pe buze si extrem de tardiv, ca si cum ar fi fost o formalitate - plicticoasa in detalii, neesentiala in fond - cu care nu merita sa-ti bati capul. Pina si presedintele Consiliului Judetean a intrat in transa sub efectul privirii fatale a managerului RAJAC, dezmeticindu-se abia dupa antidotul injectat de presa. Dupa Delegatia Permanenta de ieri, in care managerul RAJAC a fost batut clar de Vladimir Tanasoiu chiar in runda finala, taxa a disparut asa cum aparuse: instantaneu. Asta nu inseamna nici pe departe ca n-o sa mai auzim in veci si-n pururi de subiectul modernizarii Statiei de Epurare. Datoria externa a Iasului ramine mai departe atirnata deasupra capetelor tuturor, gata oricind sa ne culce la pamint. Gheorghe Nichita a intredeschis cutia Pandorei si, sincer, nu stim cine ar mai putea-o inchide. Mare si de netarmurit a fost stima conducerii Consiliului Judetean fata de managerul de la RAJAC in acesti ultimi patru ani. Charisma si pragmatism sint cele doua arme cu care Gheorghe Nichita a ajuns unul din cei mai influenti oameni din oras. N-a existat scop urmarit de Nichita pe care sa nu si-l atinga. Calibrul sau il depaseste cu mult pe cel al tuturor celorlalti directori de regii la un loc. In regie a risipit orice urma din vechea garda, eliminind presupusii "incomozi" pina la nivel de sef de birou. Pe Antonesei l-a jucat pe degete, pe altii i-a facut sa-i manince din palma. A