Pe urmă, drumul a fost fără probleme. Către seară, trecurăm podul pe lîngă santierul naval si intrarăm în satul plin de turisti, cunoscuti în dreapta, cunoscuti în stînga, lume bună. Cînd întîlneam vreun prieten, după emotia surprizei, ne făceam reciproc semne cu amîndouă mîinile, adică: "Bun întîlnisul!Vara trecută a fost teribil, dar vara asta o s-o facem si mai lată!" În sfîrsit, o tărancă voinică, sănătoasă si primitoare, ne permise contra monedă forte, plătită înainte, să ocupăm un anumit petec din ograda ei. Cu diferite manevre amicul meu reusi să se strecoare. Mirosea oribil, totusi dl. Nelu crezu de cuviintă - eu mă bărbieream în cabina din fată - să deschidă fereastra dormitorului pe roate, bucurîndu-se că am ajuns la un loc de odihnă unde ne vom desfăta în apele calde ale mării si ne vom linisti la umbră.

Tipete disperate cutremurară alcătuirea de carton si plastic. De spaimă scăpai oglinda din mînă. Întrerupsei toaleta ca să văd ce se întîmplă cu dl. Nelu pe care îl auzeam horcăind ca un bursuc. Voiam să mă apropii ca să-l potolesc cînd un nemaipomenit tablou mă transformă în stîlp de gheată. În cadrul ferestruicii rînjea capul unei scroafe enorme care, ridicată în două picioare, era decisă să facă tot posibilul ca să pătrundă în iatacul nostru intim. Mă înarmai cu o mătură pe care o folosii ca pe o sculă de atac. Loveam bestia peste ochii mici si lacomi, peste bot, peste urechi, dar blestemata nu voia să renunte la campania de eliberare. Jocul acesta îndîrjit dură cîteva minute. Desi angrenat în defensivă, reusii să conving pe dl. Nelu să mi se alăture ca, împreună, să gonim dusmanul. El intră în foc cu o tactică nouă; deschidea o umbrelă si o închidea într-un ritm precis, schitînd de fiecare dată o piruetă gratioasă ca un matador veritabil. Lupta se termină cu victoria adversarului care, cu un grohăit lugubru, reusi să treacă p