Toxicomani şi refugii temporare cu nebuni

De la începutul anului, unica secţie de dezintoxicare din Bucureşti s-a închis. O renovare fără sfîrşit. Toxicomanii care mai ajung la camera de gardă a spitalului Gh. Marinescu sînt internaţi la un loc cu psihopaţii, nevropaţii şi alcoolicii. Relaţiile şi scenele dintre drogaţii aflaţi în sevraj şi nebuni sînt de domeniul coşmarului. Doctorul Marin Bengescu, fostul director al secţiei de dezintoxicare, spune că de cele mai multe ori nebunii au cîştig de cauză şi toxicomanii fug din spital. Fără un bilet de externare aceştia nu pot însă beneficia de tratamentul cu metadonă, un substitut de drog care nu dă dependenţă, o substanţă la mare preţ printre toxicomani. Ea se administrează ambulatoriu, la Laboratorul de Sănătate Mintală din Berceni. În fiecare zi, în curtea laboratorului pot fi văzuţi drogaţii care vin să-şi ia metadona. Unii se plîng că de fiecare dată sînt căutaţi în gură, personalul medical dorind să se asigure că pastila a fost înghiţită. Justificarea acestei proceduri ar fi că o parte dintre toxicomani se înscriu la tratament doar de formă, încercînd de fapt să obţină pastila de metadonă pentru a o valorifica pe căi numai de ei ştiute. Pacienţii secţiilor de dezintoxicare sînt, ca în toată lumea, de trei feluri: unii care chiar vor să se dezintoxice, alţii care speră să treacă astfel de o perioadă în care nu mai au bani pentru droguri şi, o a treia categorie, de indivizi care fac parte din reţele de trafic şi care se feresc de poliţie. Pe durata internării la dezintoxicare nu pot fi cercetaţi. Cine se internează de bunăvoie nu este arestat, iar poliţia nu are dreptul să ceară de la spital altfel de informaţii decît de natură statistică. Este o regulă existentă în toate ţările civilizate, respectată şi la noi. O regulă fără de care o secţie de dezintoxicare n-ar putea funcţiona, dar la adăpostul