Extragem o parte semnificativă - a treia - din fragmentul publicat la 7 ianuarie 1874 în jurnalul Cetăteanul, scriere de o turburătoare actualitate si care îi dă cititorului român nu de mult familiarizat, prin vizita istorică a Papei, cu problema religioasă - cheie a crestinismului mondial, posibilitatea de a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre crestinismul răsăritean si cel apusean la fatidica dată de 1054...

Ruptură ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau mai actuale, decît însusi fondul, miezul sau substanta divină a Credintei în chestiune.

Iată fragmentul:

"...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit si anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat ca în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem si chiar n-avem nici cea mai mică intentie s-o facem; totusi, sîntem înclinati să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnantă în anul trecut (1873 n.n.), este una dintre cele mai importante enigme ale anului. Lună de lună am făcut în Grajdanin (Cetăteanul, n.n.) dese referiri la această chestiune. Noi vedem problema în felul următor: ăNon possumusă rostit de papă îl considerăm într-atît de serios, încît vedem în el viata si moartea religiei însesi în Europa. (În finalul cărtii, printre notele explicative, se reaminteste că expresia clasică "non possumus" se referă,... sau înseamnă, ca formulă, refuzul catolic, hotărît, dezacordul cu cerintele laice, de pildă divortul s.a.) s...t Biserica a pus mai presus de adevăr si de Dumnezeu ideea suveranitătii laice a catolicismului roman; în acelasi scop, a proclamat si infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atun