Perioada post-Kosovo a adus multe dezamagiri in Balcani, nemultumirea statelor din zona devenind evidenta odata cu anuntarea faptului ca Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est nu va contine si o componenta financiara. Astfel, acest proiect grandios, lansat de Uniunea Europeana cu surle si trimbite la inceputul lunii iunie, se poate dovedi a fi doar pomul laudat la care Romania a vrut sa mearga cu sacul. Dupa ce, in urma incetarii conflictului dintre NATO si Iugoslavia, statele occidentale s-au angajat sa sprijine reconstructia si dezvoltarea sud-estului Europei, procesul este acum trecut la capitolul "si altele" pe agenda cancelariilor europene. Lansat zgomotos la inceputul lunii iunie, cancelarul german Gerhard Schroeder denumindu-l chiar, bombastic, "miniplanul Marshall", Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est se afla inca in faza de proiectare a modalitatilor de realizare, existind semne de dezinteres ale promotorilor sai, precum si obstacole de natura birocratica. Mai mult, dupa cum declara recent premierul roman Radu Vasile, nu se stie nici macar daca initiativa va avea o componenta financiara. Aceasta posibilitate ar mentine insa Balcanii la un nivel de saracie care poate determina noi conflicte, intr-o zona in care standardul de viata este intr-o scadere dramatica. "Nimeni nu stie in ce consta planul de stabilitate", mai spunea seful Cabinetului de la Bucuresti, intr-o declaratie care reflecta pe deplin cum stau lucrurile la ora actuala. O posibila explicatie a intirzierii privind Pactul de Stabilitate este faptul ca demersurile occidentale tintesc acum debarcarea lui Slobodan Milosevici, presedintele iugoslav asemanat adeseori cu Ceausescu. Astfel ca, la ora actuala, opozitia din Serbia si liderii reformatori din Muntenegru sint mult mai interesanti pentru autoritatile europene decit Romania, Bulgaria sau oricare alt stat din zona, in timp ce