Faptul ca Romania trebuie sa indeplinesca conditii extrem de dure pentru a se dovedi "demna" de a primi un nou imprumut stand-by din partea Fondului Monetar International nu este doar consecinta lipsei de incredere pe care o prezinta economia romaneasca. Analistii economici sustin ca noua politica a FMI a fost determinata de criza din Asia, de acum doi ani, atunci cind strategia de atunci a Fondului s-a dovedit a fi un esec de proportii. In incercarea disperata de a obtine un nou imprumut stand-by din partea Fondului Monetar International, care ar putea aduce un balon de oxigen greu incercatei economii romanesti, autoritatile de la Bucuresti au intrat intr-un cerc vicios. Romania nu poate imprumuta bani de pe piata privata, fiindca nu are suficiente garantii din partea FMI, iar FMI cere garantii constind in imprumuturi de pe piata privata, tocmai pentru a acorda tarii noastre imprumutul stand-by. Totusi, cele 475 milioane de dolari, reprezentind imprumutul pe care Romania il solicita de la FMI, ar putea ajunge la Bucuresti, in cea mai optimista varianta, in luna august. Acest fapt este rezultatul unei decizii pe care conducerea Fondului a luat-o, alaltaieri, cind a hotarit ca finalizarea acordului cu Romania, aminata de trei ori in numai doua luni, ar putea fi discutata in sedinta Consiliului Director al FMI din 4-6 august. Dar aceste aminari succesive, care tradeaza scepticismul cu care organismele financiare internationale privesc evolutia economiei romanesti, au o explicatie si in noua politica a FMI, care a inceput, dupa cum afirma fostul prim-ministru roman, Theodor Stolojan, cu Romania, Ucraina si Pakistan. Noua strategie, mult mai dura in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi, este o consecinta directa a crizei din Asia, de acum doi ani, cind FMI a intervenit masiv pentru a salva economiile respective. Interventia de atunci a FMI a fost insa intens critica