Un destin

Se vor împlini în curînd cinci ani de la moartea lui Wolf von Aichelburg, o personalitate complexă - poet, prozator, eseist, dramaturg de limbă germană, dar si compozitor si pictor, foarte legat de tara noastră în care si-a petrecut o bună (vorba vine, căci a avut mult de suferit aici) parte din viată. Literatura română din care a tradus multă poezie, îi rămâne datoare măcar cu o editie de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în sase decenii de creatie (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîtia scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6, Iv Martinovici schitează, ca introducere la un interviu inedit, parcursul biografic al acestui artist puternic, ce nu s-a lăsat învins de suferinte si nedreptăti. Reluăm cîteva date ce vorbesc de la sine. Născut în Istria în 1912, Wolf von Aichelburg s-a stabilit împreună cu părintii, pe cînd avea 10 ani, la Sibiu. A studiat la Cluj si Dijon germanistica si romanistica, a locuit între 1935-37 la Berlin, a călătorit prin toată Europa, iar după izbucnirea războiului s-a întors în România, unde a fost mobilizat si a lucrat ca traducător la Ministerul Propagandei. În 1948 e condamnat ca "frontierist", închis la Aiud si apoi transferat la Canal. După ispăsirea condamnării, i se impune d.o. într-un sat din Moldova, unde lucrează ca om de serviciu la scoală. Reîntors la Sibiu îsi reia activitatea literară pentru scurt timp, fiindcă în 1959 e din nou arestat în procesul "grupului de scriitori germani" de la Brasov si condamnat la 25 de ani de muncă silnică. După amnistia din 1964, trebuie să mai astepte patru ani pînă să-si recapete dreptul de semnătură, timp în care îsi cîstigă existenta dînd lectii particulare. Dar si după reintrarea în viata literară si muzicală, continuă să fie sicanat de Securitate, nu i se permite să voiajeze ceea ce îl determi