Dacă este ceva ce îi caracterizează pe majoritatea tinerilor de 18-20 de ani, atunci poţi afirma că vor să fugă de armată. Sau că, dacă nu au scăpat de ea, o înjură. Lucrul este cu atît mai valabil pentru cei care au terminat o facultate, teriştii, adică soldaţi cu termen redus. "Nu faci altceva decît să-ţi pierzi timpul", explică Sorin, unul dintre aceştia. "Toată ziua te plictiseşti, nu te întreabă nimeni nici de sănătate, iar la ora trei pleci acasă liniştit, pentru că armata nu are bani să-ţi dea de mîncare". În plus, absolvenţii învăţămîntului universitar percep serviciul militar ca pe un obstacol în calea împlinirii profesionale. "Te scoate din sistem cînd de-abia ai intrat", cum spune Cristi. Văzut ca un lucru inutil, chiar dacă mai auzi uneori fraze de genul "dacă nu faci armata, nu eşti bărbat", serviciul militar devine ceva indezirabil. Şi atunci intră în funcţiune metode de evitare a lui. Cea mai simplă şi mai ieftină este, pentru absolvenţii unei facultăţi, să faci o a doua specializare. Aici apare însă un inconvenient, şi anume că "amînarea se acordă numai pînă la absolvirea cursurilor celei de-a doua facultăţi", cum spune Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare, nr.46 din 1996*. Deci nu poţi să rămîi un student veşnic, pînă la 35 de ani, vîrsta limită de recrutare. A doua modalitate - mita: plăteşti un doctor să te scoată inapt. Sumele se învîrt în jurul cifrei de 300 de dolari, dar acum, cum spune un tînăr al cărui tată a aplicat recent metoda, par să scadă pînă la 150-200. Tînărul, care evită să-şi dea numele, spune că e preferabil să mergi la "cei de jos pentru a-ţi rezolva problema" şi îşi explică opţiunea prin dorinţa de a nu întrerupe serviciul şi, din nou, "pentru a nu pierde şase luni din viaţă". Unii tineri ofiţeri par să admită repede, neoficial, însă, că serviciul militar este inutil. Pe de o parte, ei sînt adepţii profesion