Bancorex a ajuns in prag de faliment cu avizul conducerii ei, chiar daca acest fapt nu se recunoaste in mod direct. Interesele de tot felul au fortat mina celor mari si celor mici din banca, astfel ca s-au semnat credite neperformante, in baza unor garantii supraevaluate ori s-a aprobat incasarea cecurilor sau a biletelor la ordine fara a se verifica daca acestea au acoperire. Toti se intreaba acum, insa, daca va raspunde cineva penal pentru aceasta. Din pacate, justitia romana nu are un precedent care sa dea sperante contribuabilului ca vinovatii chiar vor fi gasiti. Primele manevre: afacerile cu valuta ieftina Acum, Guvernul cere procurorilor tragerea la raspundere a persoanelor care au falimentat Bancorex, motivind ca, de-a lungul anilor, statul a finantat acesta institutie cu 12.000 de miliarde de lei, adica zece la suta din totalul cheltuielilor bugetare pe anul in curs. Semnalul de alarma tras de Guvern este tardiv pentru recuperarea creditelor. Aceasta decizie n-ar fi trebuit s-o ia guvernantii de acum, mai ales ca in ultimii ani la Parchet si Politie au fost inregistrate numeroase plingeri privind pagubirea Bancorex. Curtea de Conturi atragea atentia, in iunie 1996, ca, in urma unui control la Bancorex, a constatat ca banca a facilitat procurari de valuta prin nerespectarea Regulamentului valutar si la un curs de schimb inferior celui oficial. Curtea mentiona ca drept consecinta a acestor operatiuni "favorizarea unor clienti care au beneficiat de avantaje substantiale prin cumpararea valutei la un curs de schimb mai mic, ceea ce a facilitat o concurenta neloiala intre importatori, intrucit ceilalti clienti au procurat valuta la un curs de pina la 2-3 ori mai mare". Curtea de Conturi sustinea ca Bancorex a acordat credite in lei pentru procurarea de valuta in afara pietei valutare, operatiuni interzise de regulamentul valutar. "Spre exemplu, unei singure socie