Spuneţi "Călători străini despre ţările române"... Enâmor elirăţ erpsed iniărts irotălăc. Teleenciclopedia ouă abracadabrante siropuri. Aidepolcicneelet ăuo etnarbadacarba iruporis. De la ce vîrstă deţineţi această formidabilă aptitudine? Enidutitpa? Tibrov ed uem lulef e. Şi cînd l-aţi dobîndit? Cim ed. Adică, ce vi s-a întîmplat? Cît vreţi să vă răspund srevni? Cred că cititorii noştri şi-au dat seama de virtuţile dvs. Asta e aetsevop mea. La trei-patru luni eram invers. Mama zicea să stau pe spate şi eu stăteam pe faţă... ştiţi fricile mamelor să nu se sufoce bebeluşii... Apoi, am mers cu bicicleta cu spatele... Nu vă conving... Bineînţeles că astea-s poveşti de adormit copiii. Nici nu-s adevărate, decît dacă aş vrea să-mi creez o biografie. Eu nu vreau, aşa că vă spun că eu am învăţat asta. Aveam un unchi dat afară din fabrică pentru că furase. Trecuse trei saci de ciment peste gard şi nu se înţelesese cu portarul şi ăla a chemat miliţia... mizerii comuniste... Şi de asta zic mersi că ne-am scuturat de jugul comun

ist, care i-a îmburghezit pe mulţi. Unchiul stătea acasă toată ziua, bună ziua şi cum nici eu n-aveam unde să mă duc mă lua cu el prin pod, pe la porci şi printre oi. La prînz ne luptam, jucam trînta, seara "vine lupul tot la apă" şi mă trimitea să-i aduc apă de la fîntînă. Şi altădată, ce credeţi? Jucam fripta şi am zis hai să jucăm "invers". Şi am început cu casă-ăsac, sac-cas, ac-ca, mac-cam, din astea simple, mnemotehnice sau mnemotehnice-cinhetomenm. E de fapt o limbă normală, după zeci de ani de folosire... Sigur, fata mea n-a însuşit asta şi cum eu sînt din Telega şi ea la Bucureşti, vine cu un Volvo şi-mi strecoară "perversule". Adică, de ce pervers? Stric eu pe cineva? Care-i cel mai greu cuvînt? Mamă. Eu niciodată nu l-am întors pe dos. Ce v-a făcut mama? Mama? Mi-a făcut mie ceva? Să fim serioşi! O singură întîmplare pot să-i repr