Punct si de la capat: Vizele. Pozitia de "sluj" adoptata fata de Occident nu-i aduce Romaniei nici bani, nici stima (laudabila tresarire de demnitate a Presedintelui tarii n-a schimbat esenta problemei). Pretutindeni ni se trantesc usi in nas. Suntem lasati afara, in strada, cu mana intinsa...
Punct si de la capat: Vizele
Pozitia de "sluj" adoptata fata de Occident nu-i aduce Romaniei nici bani, nici stima (laudabila tresarire de demnitate a Presedintelui tarii n-a schimbat esenta problemei). Pretutindeni ni se trantesc usi in nas. Suntem lasati afara, in strada, cu mana intinsa, intr-un program concertat de umilire nationala, pe care il acceptam fara cracnet. Noi cerem, ei ne dau peste bot. O atitudine dura, promovata pe fata, indiferent ca e vorba de bani, de Nato, de Comunitatea Europeana sau de o... simpla viza pe-un pasaport.
An de an, mai ales in perioada vacantelor estivale, romanul simte din plin gustul amar de a fi considerat "lumea a treia", refuzata cu indarjire de tarile civilizate in care ar dori sa calatoreasca. Sirurile interminabile de oameni care stau zi si noapte in fata consulatelor din Bucuresti, dispretul cu care sunt tratati solicitantii de vize, atat de functionarii straini, cat si de romanii care lucreaza in ambasade, conditiile umilitoare la care sunt cu voluptate supusi, dovedesc din plin "simpatia" oficialitatilor straine din Romania fata de bietii romani. Se invoca mereu delincventa crescuta, un soi de sperietoare nascuta-n Carpati, ca si cand lumea occidentala n-ar avea elitele ei de spargatori, criminali si borfasi, cu activitati bine reprezentate in presa. Se invoca apoi saracia, lipsa banilor cu care romanii sa-si poata plati vacantele occidentale. Dar cati straini, cu un sac in spinare si dor de duca nu fac turul lumii fara restrictii, fara a fi considerati un pericol? Aceasta politica restrictionista
