Occidentul si noi. Intr-un articol publicat recent in "International Herald Tribune", analistul englez Tom Gallagher punea problema pozitiei pe care a adoptat-o Occidentul fata de tarile din Balcani dupa incheierea conflictului care a opus Nato Iugoslaviei. In timpul acestuia, a subliniat e...
Occidentul si noi
Intr-un articol publicat recent in "International Herald Tribune", analistul englez Tom Gallagher punea problema pozitiei pe care a adoptat-o Occidentul fata de tarile din Balcani dupa incheierea conflictului care a opus Nato Iugoslaviei. In timpul acestuia, a subliniat el, liderii occidentali au afirmat de mai multe ori ca tarile din zona vor fi ajutate sa se redreseze economic in perspectiva racordarii lor la un spatiu euro-atlantic stabil. Pentru "butoiul de pulbere" al Europei se contura, asadar, un fel de nou "plan Marshall", menit sa acopere aceasta "zona gri", sa stinga focarele de conflict interetnic pe care subdezvoltarea le-a mentinut si chiar le-a potentat. Razboaiele din fosta Iugoslavie au aratat ca, daca o redresare economica nu se produce rapid, fragilul echilibru balcanic se rupe iarasi.
Ce a constatat, dupa razboiul din Kosovo si inaintea Conferintei Pactului de Stabilitate de la Sarajevo, dl Gallagher? Atrase de promisiunile occidentale, tarile zonei s-au alaturat neconditionat campaniei duse de Nato, au pus la dispozitia Aliantei infrastructura lor, suportand direct consecintele perturbarii sau blocarii principalelor cai de transport pentru produsele proprii. Embargoul impus Iugoslaviei a provocat pagube de miliarde de dolari economiilor lor, si asa aflate in criza. Nemultumirile sociale au devenit si mai profunde. Pe liderii regionali i-a incurajat insa declaratia data de presedintele Sua, Bill Clinton, la 12 aprilie a.c., potrivit careia Occidentul "trebuie sa incerce sa faca pentru sud-estul Europei, ceea
