Romanul unui personaj de roman

Sensibilă si delicată, o adolescentă care încă nu s-a desprins din reveriile copilăriei, Niadi Cernica este, în acelasi timp, o scriitoare experimentată (se află la al treilea roman), cu o evidentă vocatie filosofică. În Cartea sortilor ea construieste - cu mijloace epice si lirice - o filosofie a relatiei cititor-personaj, mai subtilă si, în orice caz, mai emotionantă decât teoriile multor naratologi de profesie.

Romanul este conceput ca o scrisoare trimisă de Pierre Vaillant - personaj secundar, dar memorabil din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran - unei cititoare care i-a fost fidelă timp de optsprezece ani (de la sase până la douăzeci si patru de ani) si care nu este altcineva decât Niadi Cernica. Pierre Vaillant îi mărturiseste că datorită tocmai admiratiei ei s-a transformat dintr-un personaj de roman într-un personaj real, refuzând destinul pe care i-l hărăzise Radu Tudoran si care l-ar fi obligat să evadeze, după patru ani de captivitate, de pe insula piratilor, Musarah. A rămas pe insulă pentru că numai acolo cititoarea si iubita lui putea să-l regăsească oricând, recitind capitolul respectiv din Toate pânzele sus!

Asa cum cititoarea i-a dat, cu privirea ei intensă, viată lui Pierre Vaillant, si el a contribuit la formarea ei, transmitându-i respectul pentru anumite valori, ca dorinta de aventură si solidaritatea umană.

Romanul exploatează ingenios, cu un fin umor de idei, jocul de planuri realitate-fictiune. La un moment dat, Pierre Vaillant se simte... gelos, din cauza pasiunii cititoarei lui privilegiate pentru alt personaj de roman: Edward Barnes, din Omul de pe râul Kwai. Niadi, la rândul ei, se îndrăgosteste de un tânăr din Mangalia, numai pentru că seamănă cu Pierre Vaillant, fiind blond si lucrând pe un santier naval.

O altă situatie insolită ca