Elipsa lexicalizată este un fenomen lingvistic destul de cunoscut: o sintagmă frecvent folosită e redusă cu timpul la unul din elementele sale, care "absoarbe" sensul întregii constructii; apar astfel întelesuri si (prin schimbarea valorii gramaticale) chiar cuvinte noi. Adesea, dintr-o sintagmă formată din substantiv si adjectiv, cuvîntul păstrat este adjectivul, care preia si sensul substantivului determinat. Pentru română, un exemplu clasic e cel al numelor unor legume foarte comune - rosii, vinete -, desprinse din sintagmele care astăzi practic nu se mai întrebuintează: pătlăgele rosii, pătlăgele vinete.

În limba contemporană - cel putin în stilul politico-jurnalistic cu tentă colocvială, unde exemplele de acest tip se pot găsi usor - multe cazuri de elipsă lexicalizată se realizează tocmai prin adjective feminine plurale. După 1989, a început să se vorbească foarte mult de alegeri, ajungîndu-se rapid la desemnarea diverselor categorii prin adjective substantivizate: prezidentiale ("Ar putea totusi cîstiga prezidentialele" - "Expres", 16, 1992, 3), parlamentare, locale ("Testul ălocaleloră" - "România liberă" = RL 1881, 1996, 1; "ăLocaleleă la ora primelor concluzii"; "PDAR, despre rezultatele ălocaleloră" - RL 1883, 1996, 3). Fată de alte tipuri de conversiune a adjectivului în substantiv, acesta are particularitatea de a păstra restrictiile gramaticale si semantice ale sintagmei initiale: în cazul dat, noul substantiv se foloseste doar la plural. În ultimul timp, adjectivul care preia si sensul substantivului alegeri, dintr-o sintagmă foarte vehiculată, este anticipate: "timisorenii... au cerut ăanticipateă" ("Jurnalul national" 1669, 1998, 1); "anticipatele par a se apropia" ("Evenimentul zilei" = EZ 2049, 1999, 1). De fapt, înregistrarea cazurilor celor mai clare de elipsă lexicalizată din limbajul jurnalistic oferă un fel de grafic