"Cred in oameni si, mai ales, in romani". Vreau sa abordez un subiect care "ma bantuie" de mult: sa vorbesc, fara sa plictisesc, despre romanii pe care i-am cunoscut cand am venit aici, in Canada, fiind (impreuna cu familia mea) emigranti incepatori, plini de sperante, dar - evide...
"Cred in oameni si, mai ales, in romani"
Vreau sa abordez un subiect care "ma bantuie" de mult: sa vorbesc, fara sa plictisesc, despre romanii pe care i-am cunoscut cand am venit aici, in Canada, fiind (impreuna cu familia mea) emigranti incepatori, plini de sperante, dar - evident - si de temeri.
Cand am plecat de acasa, tot ce citisem sau auzisem despre romanii plecati, mai de mult sau mai recent din tara, nu era de natura sa ne bucure prea tare si ne-am intrebat mereu, si eu si sotul meu: "De ce?". De ce nu s-ar cauta intre ei si romanii si nu si-ar oferi sprijinul moral si chiar material, cum fac cei din alte comunitati care traiesc in alta parte decat in tarile lor? Si iata ca am avut o foarte placuta surpriza: sa descoperim ca de fapt exista si romani sufletisti, bucurosi si dornici sa-si ajute semenii care vorbesc aceeasi limba ca ei. Si ca "sangele apa nu se face", pana la urma!
Va spuneam in ultimul meu mesaj ca va trece o vreme pana ce voi mai scrie, fiind ocupata cu schimbarea locuintei si cu amenajarea ei. Ei bine, aflati ca aceasta mutare a avut loc cu sprijinul concret al unor prieteni romani care ne-au ajutat si pe noi, si familia in locul careia ne-am mutat noi acum (care si-a cumparat o casa frumoasa).
Adevarul este ca de cand am sosit in Canada, un loc nou si strain pentru noi, am avut norocul sa fim ajutati de Minunatii Prieteni Alec si Dana, cu care eu ma stiam din liceu, si care nu numai ca ne-au asteptat la aeroport, dar ne-au condus si la prima noastra locuinta din Canada, ne-au hranit, ne-au dus sa vedem inca
