Un cetatean oarecare din Romania, cititor fidel al ziarului "Ziua de Iasi", in urma articolului "Procuratura iese la vinatoare de tarani", publicat de cotidianul nostru pe 23 august 1999, ne-a semnalat faptul ca situatia taranului roman, la ora actuala, ii lasa un gust amar. In opinia distinsului nostru cititor (pe care il vom numi badea Cirtan, pastrindu-i astfel numele cu care s-a recomandat in scrisoarea trimisa la redactie), cel mai suparator lucru ar fi acela ca taranul, "omul pe care apasa toate greutatile", este considerat a fi vinovat de tot ce se intimpla in tara asta. Taranul este vinovat, a remarcat cu tristete cititorul nostru, ca nu are cu ce sa-si cultive pamintul sau cu ce sa-si intretina culturile. Mai exact, "tot taranul este vinovat ca nu are cu ce sa-si cumpere ingrasaminte, saminta, ca nu are cu ce treiera recolta..."
Privind situatia Romaniei la nivel global, in pragul toamnei anului 1999, se poate constata, foarte usor, urmatorul fapt: in societatea noastra functioneaza doua categorii distincte de oameni, total opuse: oameni care muncesc si oameni care nu muncesc. Mergind mai departe pe acest fir, in categoria oamenilor care muncesc, vom intilni oameni care muncesc in industrie si oameni care muncesc in agricultura, adica exact acolo unde voiam sa ajungem. Nu credem ca badea Cirtan poate nega faptul ca in agricultura romaneasca nu exista oameni care nu muncesc. Din contra. Iar acestia, culmea ironiei, obtin chiar si rezultate. Asupra acestor rezultate nu ne vom opri in rindurile de fata, scopul lor fiind cu totul altul. Intorcindu-ne la a doua parte a diviziunii noastre, am stabilit ca exista si oameni care nu muncesc iar astfel de oameni se intilnesc, implicit, si in agricultura. Pentru acestia, ne permitem sa avansam un sfat: pamintul se poate vinde sau, la fel de usor, se poate da in arenda.
Cit despre inginerii agronomi ca
