Săptămîna trecută, "Marius Tucă Show" a reintrat în grila de programe şi în casele noastre. Subiectul primelor două emisiuni a fost un film francez (Fratele trădat) difuzat de TV5, care provocase, la mijlocul lunii august, o mică furtună româno-europeană. Preşedintele PDSR s-a simţit dator să trimită o scrisoare de protest Uniunii Europene şi Ambasadei Franţei, cerînd explicaţii şi insinuînd existenţa unei intenţii de defăimare a României şi a poporului român. Cum talk-show-ul Antenei 1 trebuia să reintre "în forţă", dl Tucă a adus în studio doi editorialişti cunoscuţi (pe Cristian Tudor Popescu şi pe Ion Cristoiu) pentru a comenta acest film, iată, scandalos. Altminteri, şi gestul PDSR de a protesta, şi enormităţile spuse în zisele emisiuni n-ar merita mai mult decît un zîmbet, dacă în spatele lor nu s-ar ascunde o mentalitate încă destul de răspîndită şi o dovadă că integrarea noastră în satul global mai are încă de făcut un drum lung. Ca oameni care de zece ani încoace se confruntă cu tot felul de dezvăluiri şi care nu exclud, niciodată, nici un fel de scenariu, şi cei care au protestat împotriva filmului, şi comentatorii lui au văzut semnificaţii majore în faptul că biata peliculă a fost difuzată de patru ori în două zile ("de patru ori în două zile!" - nu contenea să exclame dl Cristoiu). Or, dincolo de faptul că TV5 este un canal internaţional, care emite pentru francofonii de pe toate meridianele, aşa încît filmele (toate filmele, nu doar cele "antiromâneşti") sînt reluate pentru a putea fi văzute la ore potrivite pe toate fusele orare, să nu uităm că în miezul lunii august toate posturile TV umplu spaţiul cu emisiuni vechi, pentru că audienţa e oricum scăzută, iar realizatorii sînt şi ei în concediu. Apoi, Uniunii Europene, care finanţase filmul, i s-au găsit două păcate: nu numai că a dat bani pentru aşa ceva, dar, după facerea antiromânească a filmul