Fanii genului cyberpunk au de ce să fie bucuroşi (în măsura în care "bucuria" nu este şi ea un soft introdus în maşinăria cerebrală a fiecăruia): ultimul număr al revistei Pro Cinema (48/august 1999) le propune, sub semnătura lui Mihai Chirilov, nouă pagini dedicate filmului Matrix. Pelicula din 1999 a fraţilor Andy şi Larry Wachowski, o cyber-odisee cu Keanu Reeves în rolul principal - amestec de Henry Dorsett Case (protagonistul lui William Gibson din romanul Neuromancer) şi Hiro Protagonist (eroul lui Neal Stephenson din Snow Crash) - e disecată tehno-cultural şi apoi recompusă în paginile Pro Cinema-ului sub forma unui text jumătate cronică, jumătate ficţiune cyber, pe tema simulării realităţii, a inteligenţei artificiale şi a cyber-spaţiului matriceal generalizat. Atît spectatorilor, cît şi cititorilor de cyberpunk li se oferă astfel ocazia să exploreze meandrele depersonalizante ale magistralelor cibernetice, deja schiţate în filme ca Blade Runner (1982, Ridley Scott) sau Videodrome (1983, David Cronenberg) şi romane ca Software (1982, Rudy Rucker) sau Schismatrix (1985, Bruce Sterling). Premiera Matrix-ului va avea loc în cinematografele

româneşti pe 10 septembrie. Riscurile locuirii într-un cyber-spaţiu global (probabil principala problemă ideologică a filmului) transpar nu numai din Matrix, ci şi din întreaga proză cyberpunk, ce exploatează coordonatele unei societăţi a viitorului de regulă distopice: proza mişcării cyberpunk, apărută după 1980 prin autori ca William Gibson, Bruce Sterling, Neal Stephenson, Rudy Rucker, John Shirley, Ben Bova sau Pat Cadigan, descrie viaţa mizeră a omenirii secolelor următoare într-un decor de cea mai înaltă calitate tehnologică, menit să mascheze prin narcoză electronică criza mondială a supra-populării. E vorba de o existenţă paranoică şi schizoidă, vegheată de corporaţii-mamut care administrează resursele cyb