O reuniune formala. Problema legilor proprietatii a pus iarasi pe jar clasa politica romaneasca. In aproape zece ani de la rasturnarea comunismului s-au facut foarte putine lucruri pentru rezolvarea ei definitiva. Dintre tarile est-europene, cu exceptia fostului imperiu sovietic, doar in Romania sit...
O reuniune formala
Problema legilor proprietatii a pus iarasi pe jar clasa politica romaneasca. In aproape zece ani de la rasturnarea comunismului s-au facut foarte putine lucruri pentru rezolvarea ei definitiva. Dintre tarile est-europene, cu exceptia fostului imperiu sovietic, doar in Romania situatia se prezinta inca astfel. Ceea ce face ca tara sa fie, in continuare, marginalizata, amanata in eforturile ei de integrare in Ue si Nato. "Sursa" dificultatilor actuale se afla in Constitutia adoptata in 1990, prin care statul doar protejeaza proprietatea privata, fara a o considera sacra si inviolabila. De la aceasta prevedere au pornit toate necazurile, fiecare formula guvernamentala propunandu-si sa rezolve problema in functie de interesele conjuncturale ale sustinerii sale politice. Pdsr-ul a adoptat - ca sa exemplificam - in 1996, Legea 122 care dadea posibilitatea chiriasilor din casele nationalizate sa-si cumpere spatiul locuibil. La adoptare, ea a fost criticata pe buna dreptate de Opozitie, ce suspecta nu numai un populism electoral (existand cateva sute de mii de familii in situatia data), ci si de o anume ipocrizie, demnitarii Pdsr-isti "capturand" in anii guvernarii lor nenumarate vile si case "de protocol" expropriate de comunisti. Dupa Opozitia de atunci, noua proprietate se intemeia, astfel, pe un furt. Dupa schimbarea din 1996, guvernantii au considerat ca exista alte rezolvari. Dar, ca si cei dinaintea lor, nu au vrut sa tina cont decat de propriile interese, de propriul viitor. Noua formula a Legii caselor nationalizate a fost ado
