Că spiritul poeziei continuă să nască teatru o demonstrează spectacolul gălătean Proscrisa unde poemul nouăzecistei Saviana Stănescu a fost virat, în virtutea propriilor latente, într-un insolubil bildungsroman teatral al feminitătii însăsi. Recuzitera Tuca (excelentă vedeta trupei, Liliana Lupan, într-un dificil rol al muchiilor de cutit) este personajul ce a polarizat teatralitatea textelor lirice coagulînd conceptia montării gîndite de regizorul Vasile Nedelcu în forma teatru în teatru, care corespunde perfect viziunii autoarei. O viziune autoînglobatoare si autoreferentială ce mizează pe reverberările provocate de subtila mise en abyme ce coincide cu determinarea fatală concretizată în notiunea de cuscă: de la foetusul matern la institutia căsătoriei. Din "paradisul matriosca" initial se evadează direct pe cîmpul de luptă al conflictului între sexe. Spre delirul sălii, hărtuiala sexuală este tradusă în chiar termenii cinegetici pe care-i foloseste poeta, convertirea instinctului în ritual fiind ilustrată printr-un dans burlesc în acordurile binecunoscutului mars coral al vînătorilor. Ei, vajnici bărbati (Stelian Stancu, Daniel Iancu, Petre Păpusă, Gabriel Constantinescu, Lucian Pânzaru, Aureliu Bâtcă, Cătălin Cucu, Dan Petru, Lică Dănilă), înarmati cu pusti de lemn (sic!) avansează hotărîti să-si doboare adversarele. Cele nouă gratii, ce si-au asumat si ele întreg ridicolul bufonadei atroce, sînt înfătisate de un grup de actrite (Ana-Maria Ciucanu, Tamara Constantinescu, Veronica Păpusă, Magda Vernescu, Carmen Miron, Ella Leustean, Corina Constantinide, Carmen Duru, Tamara Manea) rînd pe rînd, bocitoare si gospodine, inculpate sau casnice, cu toatele "proscrise".

Echivocul este constant întretinut astfel încît proscrise sînt atît eroina, cît si aceste ipostazieri colorate pastelat, într-o gamă variată de "oglindiri", în fond ale