Leacuri de viata lunga. Munca, respect, cumpatare, credinta in Dumnezeu. Reteta de fericire a parintilor mei . Parintii mei, Doroftei si Maria, din localitatea Siret - Suceava, tarani coboratori din tarani, s-au nascut, tata - pe 9 septembrie 1902 si s-a sfarsit la 20 noiembrie 1992 (deci, la 90 de an...
Leacuri de viata lunga
Munca, respect, cumpatare, credinta in Dumnezeu
Reteta de fericire a parintilor mei
Parintii mei, Doroftei si Maria, din localitatea Siret - Suceava, tarani coboratori din tarani, s-au nascut, tata - pe 9 septembrie 1902 si s-a sfarsit la 20 noiembrie 1992 (deci, la 90 de ani, doua luni si 11 zile), iar mama - pe 17 august 1908, care mai traieste si azi. Ne-au lasat noua, celor cinci feciori ai lor, o anumita avere materiala, dar mai cu seama o nepretuita reteta de fericire.
Crezul muncii
Crezul suprem al parintilor mei a fost munca. Din copilarie chiar, ei au inteles si au aplicat, cu ravna si dragoste, porunca biblica: "Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el (pamant - n.r.), in toate zilele vietii tale" (Geneza 3.17). Pentru ei, munca a insemnat insasi viata. Sanatatea. Fericirea. Ne cresteau si pe noi, copiii, in acelasi spirit. Le placea enorm munca in natura. Candva, in anii senectutii lor, la indemnul meu de a-si mai cruta din puteri, tata mi-a raspuns: "Ioane, nu-ti poti inchipui ce mult imi place si ce bine-mi face munca la camp". Iar alta data, mama a spus, si ea: "Foarte mult imi place munca la camp si-n gradina". Munceau din noapte pana-n noapte. In perioadele de varf ale lucrarilor agricole, zorile ii gaseau la camp (la prasit, cosit, scos cartofi). Si adesea, lucrau si-n noptile cu luna (la legat snopi si facut clai, la incarcat si transportat sfecla furajera). Nu o data, chiar si in zilele de sarbatori, dimineata mergeam cu totii la biserica, iar dupa-masa la camp, la
