A existat o vreme în care super-productiile cinematografice erau definite prin cît mai numeroase staruri, prin cît mai impresionante decoruri si cît mai fastuoase costume. Această epocă a cam apus. Ce se întîmplă însă acum? Cum arată super-productiile vremurilor noastre?

Două, trei staruri, uneori nici atît. Subiect plasat cît mai în viitor sau cît mai în trecut ă de la caz la caz. Iar în locul costumelor si decorurilor ă efecte speciale cît cuprinde. Unele izbutite, altele epigonice, în functie de posibilităti. Fără urmă de îndoială, filmele cu cel mai mare succes de casă sînt cele din această categorie. O dovedesc din plin premierele acestui an: Matrix, Mumia si, nu în ultimul rînd, mult asteptatul Războiul stelelor: episodul unu.

Primul dintre acestea ce poate fi văzut pe marile noastre ecrane este Mumia, peliculă ce a depăsit si cele mai optimiste estimări în privinta încasărilor. Reluînd o poveste mai veche, aceea a mumiei ce revine la viată si produce numai nenorociri în jur, cea mai nouă versiune este si cea mai spectaculoasă din punct de vedere vizual. Cu ajutorul tehnicii moderne, Mumia beneficiază de cîteva scene extrem de reusite la acest nivel. Succesul nebănuit al filmului rezidă însă în mult mai mult decît o impresionantă si ingenioasă utilizare a efectelor speciale.

Există asadar cîteva elemente abil îmbinate. Povestea în sine este o sinteză a cîtorva genuri cu succes garantat la public. Mumia este un film de aventuri devreme ce eroii trec prin peripetii nenumărate în căutarea unei comori. Este un film istoric ă vezi plasarea prologului în Egiptul antic, precum si aura de legendă ce învăluie totul ă ce asigură suficientă culoare locală si exotism. Este un horror, ceea ce crează fiori si tresăriri de spaimă numai bune să ne transpună într-o altă realitate cît mai diferită de banalul nostru cotidian