"Germania va face tot ce-i sta in putere pentru a grabi procesul de intrare a Romaniei in UE, dar guvernul dumneavoastra trebuie sa munceasca din greu pentru ca acest deziderat sa devina realitate." Acesta este principalul pasaj din discursul cancelarului german Gerhard Schroeder rostit in plenul Parlamentului Romaniei care se refera la sprijinirea eforturilor tarii noastre de aderare la Uniunea Europeana. Simplu, sec si la obiect: daca vrem sa ne integram in civilizatia europeana, trebuie sa facem mai intii reforma. In urma cu numai patru luni, pe 4 mai, referitor la acelasi subiect, premierul britanic Tony Blair declara, tot la Bucuresti: "Astazi vreau sa-mi iau un nou angajament. La Consiliul European din decembrie, de la Helsinki, Marea Britanie va sprijini lansarea unei invitatii de incepere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana pentru Romania". Iata, asadar, o declaratie mult mai transanta decit cea a lui Schroeder, desi aparent cu acelasi continut. Daca mai amintim ca aceste declaratii sint bine cintarite, inainte de a fi rostite, de catre, poate, zeci de consilieri, ne putem permite sa analizam unele nuante ale acestora. Desi o putere europeana si chiar mondiala, multi ani Germania a fost marginalizata in procesul de decizie la nivel superior, mondial sau european, datorita precedentelor acumulate odata cu ultimul razboi mondial. De acest complex, autoritatile de la Bonn par sa fi scapat abia de curind. Mai mult, acestea dau semne ca au inceput o ofensiva pe mai multe planuri pentru a se impune in politica externa. La ultima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, Germania a pledat pentru o reforma a acestui organism. "Componenta sa trebuie sa fie mai reprezentativa, si Consiliul trebuie sa fie in masura sa reactioneze in fata crizelor si a conflictelor de astazi", spunea Joschka Fischer, seful diplomatiei germane. In spatele acestor demersuri s