Curtea Suprema a Spaniei a respins zilele trecute un apel de renuntare la inculparea generalului Pinochet. Decizia pune intr-o postura delicata guvernul spaniol. Printre altele, pentru Spania, afacerea Pinochet deschide din nou problema propriului trecut, intr-un moment in care dezbaterea asupra regimului Franco a revenit in actualitate, dupa ce lovitura de stat militara din 1936 a fost declarata oficial ca responsabila de inceputul razboiului civil spaniol. Cazul Pinochet se afla de mai mult timp in atentia opiniei publice europene, dupa ce un judecator spaniol l-a inculpat pentru responsabilitatea sa in torturarea unor cetateni spanioli de catre autoritatile chiliene in timpul regimului sau de mina forte. Participant si principal beneficiar politic al loviturii de stat militare care l-a inlaturat in septembrie 1973 pe Salvador Allende, generalul Augusto Pinochet a condus Chile pina la inceputul anilor '90, cind a permis instalarea unui regim civil. I se atribuie regimului sau un numar de trei mii de victime, ca si numeroase abuzuri contra militantilor de stinga. Intrebarea nu este cit de vinovat poate fi seful unui stat pentru abuzuri ale administratiei pe care o conduce (de altfel, generalul are imunitate in Chile) sau cum definim acele acte, din moment ce, inca si astazi, in tari considerate democratice tortura este permisa in anumite cazuri, ci cum se face ca vechii lideri comunisti, de la Erich Honecker, care, culmea ironiei, a murit linistit intr-o vila cu vedere la ocean de pe coasta chiliana, W. Jaruzelski, M. Gorbaciov sau chiar I. Iliescu se plimba linistiti prin toata Europa fara sa-i inculpe nimeni? O explicatie ar fi ca acestia n-au torturat cetateni spanioli. Totusi, nu se poate ignora dubla masura cu care sint judecate regimurile politice. Dictaturile de stinga sint vazute mai curind ca niste erori de organizare a unei sublime idei, in timp ce dictatu