Presedintele roman a mers ieri la Paris pentru a se convinge inca o data de sprijinul Frantei in cursa pentru aderarea la Uniunea Europeana. Oficialul roman va insista pe ceea ce ne doare mai mult: lipsa investitiilor straine. Franta a fost pentru mult timp singurul sprijin major al eforturilor Bucurestiului de integrare in Uniunea Europeana si NATO. Atunci cind majoritatea tarilor din spatiul euro-atlantic isi exprimau retinerea fata de performantele reformei din Romania, Parisul sarea si pretindea ce e mai bun pentru noi. Asa a facut-o la summit-ul NATO de la Madrid cind a exercitat presiuni extraordinare pentru includerea Romaniei in primul val sau macar pentru recunoasterea unui statut simbolic de favorita. Asa a facut-o si la summit-urile UE - desi cu mai putina ardoare. Totusi, cu tot sprijinul Frantei, Romania a obtinut prea putine lucruri din cele pe care si le dorea. Asa incit, in Romania, a ajuns sa se spuna ori ca Franta conteaza prea putin in relatiile internationale, ori - mai discret - ca Romania este prea in urma cu reforma ca sa poata pretinde ceva. Cert este ca in scurt timp, sprijinul Frantei s-a banalizat, prea putini ajungind sa se entuziasmeze cind Parisul isi exprima adeziunea. Acum cind si Germania si Marea Britanie au anuntat ca sustin o ideea draga Bucurestiului - inceperea negocierilor de aderare la UE cu toate tarile candidate deodata - sprijinul Parisului pare cu atit mai putin important. Probabil tocmai pentru a nu da impresia de ingratitudine, presedintele Emil Constantinescu a plecat, ieri, la Paris, unde urmeaza sa efectueze o vizita de stat de doua zile. In cursul zilei de ieri, seful statului roman a avut o intrevedere cu omologul sau francez, Jacques Chirac, iar astazi se va intilni cu prim-ministrul Lionel Jospin. Tot astazi, presedintele roman va participa la o receptie data in onoarea sa de catre primarul Parisului, Jean Tiberi.