Vizita pentru întîia oară Mănăstirea Agapia si, fiindcă ajunsese tîrziu, n-a găsit decît o cămărută la o maică foarte de treabă. La parcare, zeci de automobile din toată tara si din străinătate luceau îngrămădite sub paza stelelor.

Îl trezise un cocos. A iesit pe cerdac la soare si s-a frecat la ochi. Cînd i-a deschis de-a binelea, a crezut că visează. Piata se golise de toate vehiculele. Numai două - unul al lui, celălalt al unui avocat belgian ă stăteau ca rătăcite, sporind pustietatea parcajului. Belgianul a dat explicatii: "Ieri au năvălit armatele blocului de la Varsovia în Cehoslovacia. Lumea crede că vor intra rusii si în România, la pradă." Localnicii le dădeau sfaturi: "Plecati, să nu vă prindă Ivan pe aici! Aveti pasapoarte, ce mai asteptati? Sînteti liberi, plecati!" ă "Si voi?" ă "Cît despre noi, iar o să ne pună la jug." Pînă la urmă, belgianul fu convins că e mai bine s-o steargă. Demară si, dorindu-i protectia divină, îl lăsă pe tovarăsul său de soartă stingher. Treceau turisti cu geamantane burdusite, grăbind spre statia de autobuz. Se opreau si întrebau: "Ne luati si pe noi? Unde vă duceti? Încotro?" Ce putea să le răspundă el?

S-a dus peste munte, la Sihăstria; duhovnicul mănăstirii, Părintele Cleopa, tocmai terminase slujba. Se clătina frînt de oboseală. Toată noaptea se rugase. Îsi sterse broboanele de sudoare de pe frunte si-l privi lung: "Urmează-mă!" Trecură cu greutate prin multimea de oameni care îl asaltau pe monah cu rugăminti si urări.

În chilie mirosea a busuioc si a mintă creată. Cît a durat convorbirea? Un ceas? Două? A povestit mai întîi despre anii grei cînd a fost fugar. Au vorbit apoi despre venirea rusilor si de groaza care domneste în popor. "Dacă esti hotărît să rămîi, pentru că te-ai rusina să lasi lumea de aici si să fugi ca să te pui la adăpost, poartă-te ca un cres