Babel sau fericirea
ORIZONT nr. 9 ne prezintă - în forma neconventională a discutiilor dintre membrii grupului de studii comparate central-europene si invitatul lor - un profesor american iesit din comun, un "fenomen": Michael Heim, seful catedrei de slavistică de la Universitatea californiană UCLA, stie, pe lîngă franceză, germană, spaniolă si italiană, pe lîngă rusă si chineză, si toate limbile Europei Centrale. Din toate aceste limbi traduce literatură si este unul dintre cei mai importanti consilieri editoriali din SUA. Adriana Babeti si Mircea Mihăies
l-au cunoscut la o conferintă internatională în 1992 si discutiile cu ei, precum si cu Ioana Ieronim, i-au stîrnit interesul pentru România, asa că s-a apucat să învete si româneste. În 1998 a venit la Timisoara, invitat de grupul "A Treia Europă", iar discutiile purtate atunci au fost înregistrate si transcrise pentru o carte ce va apărea în curînd la Polirom. Din acest volum, e publicat acum un fragment în care omul de cultură poliglot răspunde legitimei curiozităti a timisorenilor în legătură cu parcursul său profesional. * Născut în 1943 dintr-un tată ungur, ajuns compozitor de muzică de film la Hollywood, si o mamă americană cultivată, Michael Heim a început prin a învăta franceza: "În acea perioadă, era în anii '50, se formase deja o mitologie a limbilor străine în Statele Unite. Franceza e limba culturii, limba internatională, germana e limba stiintei, latina este limba necesară celui care doreste să devină medic sau avocat si spaniola este pentru cei simpli. Acesta era punctul de vedere al epocii. Ne aflam imediat după război, să zicem la zece ani după, iar engleza nu ajunsese încă o limbă internatională. Poate pentru comert si politică externă, dar în nici un caz pentru cultură. Aceasta se va întâmpla mai târziu. Eu am ales franceza pentru că nu doream să devin nici medic sa
