Presedintelui chinez Jiang Zemin i-a cazut Europa cu tronc. La sase luni dupa un turneu care a cuprins Italia, Elvetia si Austria, presedintele Zemin a inclus in agenda sa de lucru discutii cu liderii Marii Britanii, Frantei si Portugaliei. O vizita cu o importanta deosebita, daca avem in vedere ca primele doua state au un cuvint care cintareste greu in actuala structura geopolitica a Europei. Acest aspect nu este deloc de neglijat pentru cel de al treilea "imparat rosu", care urmeaza dupa Mao si Deng. De altfel, turneul se constituie, impreuna cu precedentul, intr-un adevarat tur de forta, menit sa arate lumii o noua imagine a acestei imense tari cu o populatie de peste un miliard de locuitori. Mai mult decit atit, liderul chinez a aratat clar (si nu numai cu acest prilej) ca doreste din partea lumii o recunoastere a Beijingului ca o mare putere. Se pare ca Europa este dispusa sa faca aceasta concesie, uzind de vechiul sablon al prieteniei din interes. Si asta inchizind ochii la probleme grave, cum ar fi incalcarea drepturilor omului si nerespectarea principiilor democratiei. Motivele deschiderii spre compromis de care da dovada Occidentul sint atit de natura politica, cit si economica. Daca este sa luam in considerare mecanismele politice care au stat la baza strategiei Occidentului, motivul principal pare sa fie dorinta de a preveni o alianta sino-rusa, o coalitie care se vrea (cel putin la nivel declarativ) o contrapondere geopolitica la influenta americana. Din acest punct de vedere, Europa occidentala se afla intr-o situatie destul de incomoda. Preconizata alianta sino-rusa e o provocare strategica majora si, de asemenea, una cit se poate de nedorita. Pe de o parte, interesele sale sint legate de cele ale Statelor Unite, in special prin apartenenta comuna la NATO. Pe de alta parte, dupa cum s-a vazut si in cazul crizei din Kosovo, Europa de Vest este mult mai s