E greu de crezut ăn coincidente, mai ales ăn univers intelectual. ăn vreme ce ăn România noile manuale scolare au ăncins spiritele, stărnind controverse ăn mare măsură absurde, la care orice nepriceput s-a simtit invitat să participe, cărti serioase au continuat să apară la marile edituri din tară. Unele dintre ele capabile să determine să usureze, sau măcar să explice partial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" ăn sens foarte laic, ca sumă de convingeri implicite, reflexe de găndire si valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate ăn planul cunoasterii. Scandalul manualelor scolare dovedeste un lucru, fără putintă de tăgadă (dovedeste mai multe, de fapt, dar ele sănt secundare, ăntre acestea existenta unui nationalism desăntat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi ăn public si de a văntura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidosenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete si gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehementă, dezacorduri radicale. Dar, si aici urmează vestea bună, pănă la urmă modificarea de produs se produce, inevitabil. ăn ciuda ireconciliabilului opiniilor adverse, cea nouă, nu cea veche, căstigă.
Nu e verdictul meu, ci al unei persoane autorizate: Thomas S. Kuhn, autorul unui studiu care nu degeaba poartă cuvăntul "revolutie" ăn titlu, căci la vremea sa a revolutionat găndirea ăn domeniul stiintelor, dar si ăn acel al umanioarelor, sau poate mai ales ăn acesta de pe urmă. Structura revolutiilor stiintifice a reapărut ăn traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan si cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. P
