Piata Universitatii a ajuns un loc de disputa intre studenti si putere, cu o miza pe care PDSR o poate specula electoral Puterea nu mai cheama minerii sa faca ordine in Piata Universitatii. Studentii nu mai sint denumiti "golani" si nimeni nu-i mai acuza ca se drogheaza ori ca sint platiti. Si peste toate, in anul de gratie 1999, puterea este invinuita, printr-o scrisoare adresata presedintelui de catre Asociatia Studentilor Universitatii Bucuresti, nici mai mult nici mai putin, de confiscarea simbolului Pietei Universitatii. O situatie paradoxala, care lasa fara replica pe oricare dintre cunoscatorii momentelor din 1990. Care va sa zica, in aceste zile am fost martorii contestarii de catre studenti tocmai a acelora care au participat la crearea simbolului Pietei. Sa fie chiar asa? Exista mai multe opinii dupa care principalul obiectiv al grevelor studentesti de anul acesta pare a fi unul de tip electoral, respectiv confirmarea sau evidentierea unor noi lideri ai ligilor. A devenit un fapt obisnuit ca toamna, imediat ce incepe anul universitar, sa aiba loc cele mai ample proteste studentesti. De fapt, prin acestea, conducerile ligilor sint "votate" pentru intreg anul. Insa, principala noutate pentru grevele studentesti de anul acesta se dovedeste a fi concurenta aproape electorala intre ligi. Cine este mai reprezentativ? Care lider se dovedeste mai bun politician si negociator in raport cu puterea? In acest rol asumat de liderii studentilor, fiecare liga a incercat sa-i atraga pe studenti printr-un program de tip electoral. Nu subventionarea pe jumatate a transportului in comun, precum propune Liga Studentilor, ci in intregime doreste ASUB. Nu cresterea, incepind de anul viitor, a burselor, ci chiar acum, imediat. Reducerea pretului calatoriilor pe trenurile accelerate sau rapide, daca se poate din luna decembrie, si nu de anul viitor, cum obtinuse Liga Studentilor.