Cu Vama Veche,. spre tinutul Copilariei. Apropierea sarbatorilor iernii raspandeste miros de copilarie si presimtiri de zapezi. Nici un alt anotimp nu deschide atatea ferestre catre amintiri. Iar cand ele sunt povestite de patru "vamesi" ai muzicii tinere, patru interpreti indragiti care pun copilari...
Cu Vama Veche,
spre tinutul Copilariei
Apropierea sarbatorilor iernii raspandeste miros de copilarie si presimtiri de zapezi. Nici un alt anotimp nu deschide atatea ferestre catre amintiri. Iar cand ele sunt povestite de patru "vamesi" ai muzicii tinere, patru interpreti indragiti care pun copilaria pe portative, farmecul lor este deosebit.
Sa-i ascultam, deci, pe Tudor Chirila, Razvan Lupu, Traian Balanescu si Liviu Manescu, depanand nu pe note, ci in cuvinte, intamplari la timpul trecut
- Chiar cand nu este strigata pe nume, copilaria ocupa in muzica voastra un loc important. Care sunt cele mai vesele sau cele mai triste intamplari pe care vi le amintiti?
Liviu: Cand eram mic, imi placea sa ma uit in jos de la inaltime. Mama imi spunea mereu: "Liviu draga, nu mai sta pe geam ca vine baba vrajitoarea si te fura de-acolo si te duce intr-un loc intunecos si urat". De-atunci, am frica asta de inaltime. Crescand, mi-am dat seama ca trebuie sa-mi infrang aceasta teama si am inceput sa fac tot felul de nebunii.
Traian: Eu eram intelept de mic! Veneau vecinii pe la mine, ne jucam de-a v-ati ascunselea si faceam balamuc in casa. Parintii se suparau. Cand soseau ei acasa, deschideam geamul de la dormitor si imi scoteam toti prietenii afara. Pe atunci, stateam la parter. Pana intr-o zi, cand i-a spus cineva tatalui meu: "Vezi, mai, ca la tine pe fereastra sar copiii cu cardul". Si-atunci tata a organizat o mare panda sub fereastra. Sora mea era instruita si a sunat la usa ca tata, iar noi, care cum s
