Cănd scriu aceste rînduri, mai sînt două zile pînă la deschiderea Tîrgului de Carte "Gaudeamus"; cînd le veti citi, vor fi două zile de la închiderea lui. Tîrgurile de acest fel animă într-o oarecare măsură piata cărtii, aflată într-o oarecare dificultate în anii din urmă din cauza scăderii puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, pretul cărtii a crescut constant, amenintînd să transforme un bun cultural într-un articol de lux. E vorba de pretul fizic. Există si un pret moral al cărtii, care este, el, în scădere, în sensul că suportă concurenta neloială a altor mijloace de informare si de instructie. Acestea sînt lucruri îndeobste stiute si care tin, pînă la un punct, de economia de piată. Subventionarea cărtii rămîne totusi inevitabilă si ea se produce în cazuri particulare. Ceea ce lipseste este însă o politică de carte, adică un sistem coerent de promovare a celui mai important bun cultural din lumea modernă, indiferent de suportul lui fizic, care poate fi traditional sau electronic.

Toate tipurile de carte sînt afectate de cresterea, nu totdeauna justificată, a pretului fizic si de scăderea, nici ea totdeauna justificată, a pretului moral. Rezultatul este deteriorarea statutului social al cărtii, care nu mai ocupă, în viata oamenilor, locul de altădată. Tot mai multi se dispensează astăzi de lectură. Cititorul a devenit o categorie printre altele de consumatori culturali, nu una privilegiată, ceea ce se răsfrînge atît asupra nivelului intelectual general al societătii, cît si asupra autorilor de cărti. În regimul trecut, scriitorul era si un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influentarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor.

Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatantă. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din genera