Vor fi aspiratiile catre o Europa Unita mai puternice decit divergentele existente intre liderii europeni? Pe parcursul a doua zile, vineri si simbata, cele cincisprezece tari membre ale Uniunii Europene vor trebui sa se puna de acord asupra unor probleme care domina agendele diplomatice de citiva ani incoace. Este, asadar, o intilnire mai importanta decit cele obisnuite. In primul rind, la Helsinki vor fi dezbatute planurile pentru crearea unei forte militare europene. Conceputa ca o forta rapida de reactie, care sa cuprinda cincizeci-saizeci de mii de militari, viitoarea armata europeana va trebui sa fie capabila sa sustina misiuni legate de pacea in Europa, incepind cu anul 2003. Dar realizarea unui proiect privind o politica europeana comuna de securitate pare sa fie problema cea mai putin controversata a summitului. Cu atit mai mult cu cit Washingtonul a primit foarte favorabil ideea unei capacitati militare europene autonome. Insa mult mai delicata este chestiunea admiterii sau neadmiterii Turciei drept candidat pentru Uniunea Europeana. Desi, pentru imbunatatirea relatiilor cu Ankara, majoritatea tarilor Uniunii este gata sa ii acorde statutul de candidat la UE, drumul Turciei spre aceasta pare sa depinda insa de solutionarea problemei Ciprului. Grecia, desi a manifestat in ultimul timp semne evidente de deschidere catre Turcia, cere partenerilor europeni, in schimbul nefolosirii dreptului ei la veto, garantii de securitate si o certificare a aderarii partii grecesti din Cipru la Uniune. Lansarea unei reforme in profunzime a institutiilor europene va ocupa, de asemenea, un loc important in sumarul discutiilor de la Helsinki. Miza unui asemenea demers este evitarea paraliziei in functionarea unei Uniuni Europene largite, care ar putea ajunge, pe parcursul urmatorului deceniu, la douazeci si sapte de membri. Toate semnalele arata ca ministrii de externe din UE s