- adolescenţi, găşti, curente - Stai într-un bar cu nişte prieteni. Pe unul îl salută un tip de la altă masă sau vine şi stau un timp de vorbă. "Cine-i tipu'?", întrebi la urmă (prezentările nu-şi au locul în asemenea ambianţe). Şi răspunsul, scurt şi la obiect, clarifică situaţia respectivului: "un rocker cunoscut duminica trecută", "un munţoman simpatic", "un hippiot cam ţăcănit", "un tovarăş", "un coleg cam cu nasu' pe sus", "un tip de bani gata din Arhitectură" etc. Şi cu asta te poţi declara lămurit, tipu' încetează a mai fi o entitate misterioasă, acordîndu-i-se gen proxim (rocker, munţoman, tovarăş) şi, de cele mai multe ori, o diferenţă specifică mulţumitoare (simpatic, ţicnit, din Berceni, din Arhitectură). Lămurirea e valabilă, însă, numai dacă eşti familiarizat cu nomenclatorul subculturilor din generaţia tînără pentru că ceea ce subscriu respectivele denumiri e, de multe ori, necunoscut celor trecuţi sau neajunşi încă la vîrsta tinereţii. Rîndurile care urmează sînt o încercare de clarificare a acestui subiect, mai degrabă cu rol de exemplu pentru o serie - mult mai largă - de posibile fişe de generaţie.

Băieţii de cartier Se vorbeşte mult despre ei şi destui cred că i-ar putea recunoaşte prin barurile centrale după pantalonii largi şi alte accesorii vestimentare. De fapt, ei nu prea frecventează localurile din centru, majoritatea preferînd cartierul ca spaţiu monden. Eroarea celor care-i confundă cu băieţii cu pantaloni largi de la Romană constă în ignorarea unei diviziuni a hip-hop-ului (ca făcînd parte din rap) în stilurile West-Coast şi East-Coast. Fanii primului stil (B.U.G. Mafia, La Familia) sînt cei care se mîndresc cu apartenenţa "la cartier". Cei care vor să-i cunoască trebuie să-i caute la ei acasă: în Rahova, Berceni, Pantelimon sau Militari. Ce face băiatul (pl. corect băieţaşii) de cartier? "Face şmenuri, adică şmecherii: fură, f