Majoritatea romanilor asteapta ca aderarea tarii la Uniunea Europeana sa aduca, in primul rind, cresterea standardului de viata. Apartenenta la "clubul" comunitar inseamna, apoi, dreptul de a circula fara restrictii in spatiul UE. In realitate, ea ar aduce romanilor drepturi, dar si obligatii, insa intr-o proportie net superioara situatiei actuale. Marea veste ar putea veni, pentru romani, inca din martie anul viitor. In anii '70, Comunitatea Europeana (CE) vorbeste pentru prima data de "cetatenii Europei", in ideea de a promova "apropierea intre oameni care doresc sa progreseze impreuna". La inceputul anilor '80, CE adopta o serie de masuri referitoare la libertatea de circulatie si dreptul la munca in spatiul comunitar, definind si anumite "drepturi speciale" ale cetatenilor din tarile membre. Un moment important este marcat de introducerea dreptului de a vota membrii Parlamentului European. Ales in iunie 1979 pentru prima oara prin sufragiu universal, legislativul comunitar este format, la ora actuala, din 626 deputati. Fiecare tara alege, o data la cinci ani, un numar de parlamentari in functie de ponderea sa demografica. Parlamentul are puterea de a controla Comisia Europeana, forul executiv al UE, care poate fi constrinsa sa demisioneze prin votarea unei motiuni de cenzura adoptate prin majoritate de doua treimi din deputati. Parlamentarii voteaza bugetul Comisiei si participa la elaborarea unor texte referitoare la Piata Comuna. Pe linga dreptul de a calatori fara restrictii in spatiul comunitar, cetatenia UE presupune si dreptul de a locui si munci in oricare alta tara membra a forului european, ca si acela de a vota membrii Parlamentului European intr-o alta tara decit cea natala. Conceptul sustinut in documentele UE este acela de a da cetatenilor din tarile membre "o posibilitate minima de realizare personala". Pentru multi romani, aceste drepturi ar putea