•In alte judete este o mandrie pentru forurile administratiei locale sa finanteze institutiile de cultura •Filarmonistii ieseni se afla in turnee in Spania si Germania pentru a strange bani sa-si cumpere instrumente
A inceput un nou an, au reinceput problemele de existenta a salariatilor unor institutii de cultura iesene. Situatia de acum nu se deosebeste cu nimic fata de cea de anul trecut. In 1999, trei institutii de cultura (Muzeul Literaturii Romane, Filarmonica Moldova si Teatrul Luceafarul) au constituit obiectul unei aprige dispute dintre primarie si Consiliul Judetean. Fiecare dintre acestea voia sa se debaraseze de finantarea acestor institutii. Drept urmare, au fost perioade in care angajatii nu si-au primit salariile luni la rand.
Stiind ca publicul iesean are nevoie de ei, artistii nu au iesit in strada, nu au declansat greve, ci si-au continuat activitatea. Nu poate fi uitata atitudinea primarului Constantin Simirad, care se pretinde om de cultura, cand aprecia ca salariatii amintitelor institutii nu produc. Cu acel prilej, directorul adjunct al Filarmonicii, Adrian Anania, se intreba daca primarul ar fi multumit in cazul in care membrii orchestrei simfonice si ai corului ar produce... saibe. Intr-un sondaj pe care l-am realizat in acea perioada, sondaj la care au raspuns atat presedintele Uniunii Scriitorilor, Laurentiu Ulici, cat si diferiti directori ai institutiilor similare din tara, am aflat ca situatia de la Iasi este unica.
Peste tot unde ne-am interesat, astfel de institutii sunt finantate fie de primarii, fie de consiliile judetene, fara insa ca macar sa se pomeneasca de asa ceva. Era oare nevoie de a se ridica problema impartirii celor trei institutii de cultura prin contencios administrativ? In alte judete este o mandrie pentru forurile administratiei publice locale sa fie ordonatori de credite; la no
