Cine a avut interesul ca lumea intreaga sa cheltuiasca sume uriase pentru rezolvarea problemei anului 2000? Se cauta raspunsuri si posibili vinovati Intrarea in anul 2000 a fost insotita de una dintre cele mai mari isterii tehnologice din ultimul timp. Teama ca problema anului 2000 ar putea aduce omenirea in pragul haosului a condus la cheltuirea unor sume variind intre 300 si 600 miliarde de dolari, in lumea intreaga, pentru protejarea calculatoarelor ce ar fi putut fi afectate. Totul s-a dovedit insa a fi una din cele mai mari pacaleli din istorie. Cu citeva exceptii, mai mult hazlii, pronosticata apocalipsa informatica a lipsit de la intilnirea cu anul 2000. Chiar daca sute de specialisti au fost consemnati la serviciu pentru a face fata imprevizibilului in noaptea de revelion, sistemele de alimentare cu energie electrica sau apa nu au fost intrerupte, emisiunile televiziunilor si-au continuat cursul normal, iar rachetele nucleare au dormit netulburate, in buncarele lor. A ramas insa un semn de intrebare legat de necesitatea cheltuirii acestor sume uriase. Pentru romanul de rind, care nu prea stie ce este societatea informatica, este evident ca banii au fost aruncati pe fereastra, putind fi utilizati in scopuri mai bune. Insa pentru cei care au inceput sa simta pe propria piele ce inseamna sa ai intreaga viata controlata de calculatoare, raspunsul nu mai este atit de simplu. Sistemele informatice asupra carora s-au aplicat tratamentele necesare evitarii acestei probleme a anului 2000 erau din categoria celor invechite, ce necesitau o aducere la zi din punct de vedere tehnologic. Au fost acoperite, cu aceasta ocazie, toate gaurile tehnologice care puteau afecta functionarea unor sisteme esentiale pentru societatea umana. Este vorba de controlul rachetelor nucleare, al centralelor nucleare ori al pietelor financiare din intreaga lume. Privind problema din punctul de