Cezar Paul-Bădescu şi Monica Lewinsky

în calitate de redactor al revistei Dilema, Cezar Paul-Bădescu s-a ocupat de realizarea unui număr tematic consacrat lui Eminescu. Respectivul număr - apărut la 27 februarie 1998 - cuprindea texte semnate de Cezar Paul-Bădescu, Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Răzvan Rădulescu, Serban Foarţă, Pavel Gheo Radu, Mircea Cărtărescu, T. O. Bobe, Z. Ornea, Cristian Preda şi Alexandru Paleologu (în cazul acestuia din urmă fiind vorba de un dialog realizat de Tita Chiper). Cele mai multe dintre intervenţii se refereau la necesitatea de a se renunţa la un cult primitiv al lui Eminescu, expresie a admiraţiei populare, dar şi a naţionalismului comunist din timpul lui Ceauşescu, în favoarea unei reevaluări lucide, cu spirit critic, a operei lui. Această pledoarie în sine n-ar fi reuşit să atragă atenţia, întrucât nu reprezenta o noutate. De când s-a desfiinţat cenzura, aproape la fiecare aniversare a naşterii sau morţii lui Eminescu pot fi auzite voci care incriminează falsificarea imaginii marelui poet prin repetarea la nesfârşit a unor elogii convenţionale (printre mulţi alţii, şi semnatarul acestei cronici a publicat la începutul lui 1995, în România literară, un articol pe această temă, intitulat Spălarea cu furtunul a statuii lui Eminescu). Au existat însă în Dilema şi luări de atitudine care au atras imediat atenţia prin negativismul lor pueril şi prin insolenţă. Ele au provocat scandal şi i-au adus în prim-plan pe câţiva necunoscuţi: Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu, T. O. Bobe şi Cristian Preda (probabil exact aşa cum îşi doriseră ei).

Iniţiatorul întregii agitaţii, Cezar Paul-Bădescu, a înţeles că, odată cu stingerea scandalului, se va stinge şi gloria micului grup. Pentru a prelungi plăcerea de a se afla în centrul atenţiei, a alcătuit în grabă un volum de aproximativ 250 de pagini, cuprinzând textele din