Guvernul Isărescu a pornit la drum într-un fel de euforie care, luată la bani mărunţi, nu e motivată de nimic. Şi în acest an, ca şi anul trecut, avem de returnat o importantă sumă băncilor şi creditorilor străini, ca să nu mai vorbesc de uriaşa datorie guvernamentală internă, echivalentă cu aceea externă! Şi în 2000, ca şi în anii scurşi, avem de privatizat aceiaşi monştri industriali şi de gestionat aceeaşi economie dezastruoasă. Şi astăzi, ca şi ieri, e de aşteptat reacţia violentă a unei populaţii pe cât de inertă la capitolul iniţiativă personală, pe atât de sindicalizată în manifestările ei publice. Şi acum, ca întotdeauna, se promite un viitor de aur, dar nu se suflă nici o vorbă despre clipa începerii lui.

Faimosul pachet de reforme fiscale nu e nici el, la o analiză mai atentă, decât praf în ochii naivilor. Nivelarea TVA-ului la 19 la sută nu înseamnă decât zvârlirea câtorva ocale de plumb suplimentare în spinarea populaţiei. Aceiaşi bugetari famelici şi aceiaşi mici întreprinzători cocoşaţi de biruri vor plăti dezastruoasa politică a ultimilor zece ani. Morcovul oferit catârului debil al exportului e un fel pervers de a promite pasărea de pe gard şi blana ursului din pădurea altuia. Din entuziasmul cu care a fost primită ideea reducerii impozitului pe valuta adusă în ţară s-ar putea deduce că singurul impediment în calea exporturilor era mărimea impozitului perceput! Nici vorbă de aşa ceva! Importurile nu vor creşte pentru că nu au cum să crească! Dacă ar fi existat ceva competitiv de trimis "afară", să fim siguri că s-ar fi trimis şi până acum!

Motivată pompos ca gest de aliniere la şi armonizare cu practicile financiare din U.E., lansarea din elicopter a "pachetului de măsuri financiare" e o diversiune crasă: orice ageamiu ştie că "europenii" încă nu au o reglementare uniformă privind sistemul de taxe şi imp